Aflat la capatul a zece ani de mandat la Palatul Cotroceni, presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, este singurul detinator al celei mai importante functii in statul roman, de dupa 1989, care nu a semnat nici macar un singur decret de gratiere, desi atat Constitutia Romaniei, cat si legislatia ii permit sa faca acest gest de clementa. Iohannis a promis, in campania electorala prezidentiala din anul 2014, inainte de alegerea sa pentru prima data la Palatul Cotroceni, ca nu va semna niciodata vreun decret prin care sa fie gratiat vreun politician condamnat pentru coruptie. Cei zece ani au demonstrat insa ca Iohannis nu a emis niciun decret de gratiere, chiar daca cei care au solicitat acest gest de clementa din partea sefului statului nu au primit condamnari pentru fapte de coruptie, unele dintre cazuri fiind chiar sociale, cum ar fi, spre exemplu, o mama care a furat o bucata de salam, pentru a-i pune fiicei sale ceva de mancare pe masa. Pana in 1 ianuarie 2015, cei trei presedinti pe care i-a avut Romania, dupa 1990, au gratiat 1.858 de condamnati. O parte din decretele emise vizau gratierea intregii condamnari, altele vizau gratierea unei parti ramase neexecutate din pedepsele primite de cei in cauza, iar altele au gratiat chiar condamnari la plata unor amenzi penale. Cele mai multe gratieri poarta semnatura presedintelui Emil Constantinescu - 971 in doar patru ani, urmate de cele semnate de presedintele Ion Iliescu - 847 in aproape 9 ani. Pana si Traian Basescu a semnat, in cele doua mandate ale sale, 40 de gratieri individuale.