"Frauda, coruptia, spalarea de bani, comportamente anticoncurentiale sau lipsa protectiei datelor sunt doar cateva dintre problemele cu care se pot confrunta companiile din cauza neconformarii la reglementari, legislatie sau principii etice si care atrag consecinte foarte serioase, de la cele pecuniare, la litigii si investigatii penale. Spre exemplu, jumatate din fraudele din companii se intampla din cauza lipsei controalelor interne, iar 43% din cazuri sunt descoperite pe baza unor ponturi primite de la angajati (52%), clienti (21%) si furnizori (11%), conform unui studiu recent al Asociatiei Internationale a Investigatorilor de Frauda", spune Ana Sebov, director Forensic, PwC Romania.Din pacate, conformitatea este adesea perceputa ca un cost nenecesar si un proces administrativ/de rutina, si nu ca activitati care pot ajuta la cresterea veniturilor, reputatiei, cotei de piata. In general in business se pune accent pe optimizarea structurilor de cost si pe activitati generatoare de cifra de afaceri, dar daca nu se acorda importanta conformitatii si nu exista un cadru de protectie si detectie, afacerea poate chiar sa dispara de pe piata. Si au fost cazuri de firme care au disparut in urma unor acte frauduloase si ale unor scandaluri care le-a pus in imposibilitatea de a reveni pe linia de plutire, spune ea.Companiile exceleaza la a avea definite controalele pe hartie, insa problema este ca, adesea, acestea fie nu sunt puse in practica, fie rolul lor nu este inteles de cei care ar trebui sa le aplice, adica nu inteleg ce riscuri adreseaza si de ce fac respectivele controale. Mai mult de jumatate din actele frauduloase au avut loc pe fundalul lipsei de controale interne (32%) si pe fundalul incalcarii controalelor interne (19%). Ulterior incidentelor de frauda, 82% din victimele actelor frauduloase si-au schimbat controalele interne."Riscurile nu pot fi reduse la zero, insa companiile care au un sistem de conformitate au reusit sa reduca nivelul expunerii, atat a companiilor, cat si a persoanelor cointeresate - angajati, actionari. Nu exista un sistem standard sau perfect, dar un program de conformitate ar trebui sa contina minim un cod de etica, un set de politici si proceduri menite sa impiedice actiuni, atat ale managementului, cat si ale angajatilor fara functii de conducere, care ar putea da nastere unor incalcari ale legilor, si un canal de raportare a actelor ilegale", releva analiza.Conformitatea sau lupta antifrauda trebuie construita pe trei piloni: preventie, detectie, corectie si cu ajutorul procedurilor, controalelor, monitorizarii, verificarilor si tehnologiilor care proceseaza volume mari de date.De exemplu, in industria bancara exista sisteme de monitorizare a tranzactiilor pe baza unor scenarii de risc, identificandu-se astfel tranzactiile cu potential de spalare de bani. Companiile care nu sunt in cadrul sistemului bancar au astfel de sisteme, mai ales pentru monitorizarea achizitiilor, a platilor si a veniturilor. Acolo unde sunt tranzactii mari se seteaza niste niste scenarii si se cumuleaza date din interiorul organizatiei cu date externe. Anumite tool-uri mai sofisticate aduna si informatii din media."Noi avem tehnologii de tip forensic care ne permit intr-un timp foarte scurt sa capturam, procesam date si apoi pe baza de cuvinte-cheie, scoatem ce este relevant pentru o investigatie sau scoatem statistici care ne arata indicii intr-o anumita zona sau despre anumite persoane. Nu companiile fac fraudele, ci companiile sunt aduse in actele frauduloase de oameni si exista un triunghi al fraudei - oportunitatea, lipsa de controale sau controale care nu functioneaza cum trebuie, sau obiective de performanta (KPI) imposibil de atins. Presiunea este unul dintre cei mai importanti factori in comiterea unei fraude: persoana respectiva are nevoie de mai multi bani, are o problema medicala sau traieste intr-un mediu vicios", declara Ana Sebov, director Forensic, PwC Romania.In plus, crima organizata investeste enorm in noi si noi scheme de frauda si companiile trebuie sa tina pasul cu solutii de detectare si preventie. De exemplu, criminalitatea cibernetica a devenit deja un serviciu, pentru ca in dark web gasesti practic oferte pentru realizarea de atacuri.Un risc in crestere este cel de greenwashing, adica raportari incorecte/manipulate in domeniul sustenabilitatii numai pentru a satisface anumite cerinte legale, anumite presiuni din partea investitorilor, a unor parteneri de afaceri, a unor contractori care te pot exclude din anumite deal-uri daca nu indeplineste aceste cerinte. "Tranzactii care implica criptomonede si riscurile asociate sunt in crestere: prin criptomonede se platesc spagi sau se spala rezultatul unor fraude. Riscurile de frauda pot depinde de industria si specificul afacerii, motiv pentru care identificarea acestora se face printr-un proces de evaluare (riscuri, probabilitate sa se intample, controale care le adreseaza, functionalitatea si monitorizarea controalelor, informare interna privind existenta si rolul controalelor, precum si consecintele nerespectarii lor)", afirma Ana Sebov, director Forensic, PwC Romania.Acest proces de evaluare este parte integranta din gestiunea riscurilor de frauda, desi nu multe companii constientizeaza si/sau fac acest lucru.Conform unui studiu efectuat de PwC doar o treime din respondenti au efectuat un fraud risk management.Specialistii in forensic pot indruma companiile atat in identificarea riscurilor, alegerea tool-urilor de detectare si preventie, cat si in investigatii atunci cand suspiciunile de frauda exista. Articolul PwC Romania: Jumatate dintre fraudele din companii se intampla din cauza lipsei controalelor privind conformarea. Tranzactiile care implica criptomonede sunt in crestere, la fel si raportarile incorecte in domeniul sustenabilitatii apare prima data in Money.ro.