Ministrii de Finante din intreaga lume s-au aflat la Washington saptamana trecuta pentru a compara date si pentru a-i asculta pe expertii FMI si Bancii Mondiale despre subiecte care variaza de la politica fiscala la cresterea globala si pentru a ajuta tarile mai sarace.Desi sfaturile FMI nu sunt obligatorii pentru tarile care nu primesc ajutorul sau, ultimele sale evaluari cu privire la Italia, Franta si Germania reamintesc de criza datoriilor din ultimul deceniu."Economiile europene avansate cu niveluri relativ ridicate ale datoriei ar trebui sa implementeze o consolidare fiscala mai semnificativa si mai anticipata decat cea prevazuta in politicile actuale ale autoritatilor (de exemplu, Belgia, Franta si Italia)", a spus FMI in perspectivele sale economice pentru Europa.Directorul european al FMI, Alfred Kammer, a declarat pentru Reuters, intr-un interviu, ca guvernul Italiei ar trebui sa opreasca un stimulent "ineficient" pentru renovarea caselor, cunoscut la nivel local sub numele de Superbonus, care in prezent urmeaza sa fie eliminat treptat pana la sfarsitul anului viitor.Franta, la randul sau, ar putea obtine "un randament substantial" scapand de subventiile pentru energie lansate dupa invazia Rusiei in Ucraina in 2022, a adaugat Kammer.Germania, in schimb, a avut "spatiu fiscal" pentru a investi in digitalizare si infrastructura publica si pentru a sprijini cercetarea si dezvoltarea companiilor, a spus Kammer.FMI si-a redus saptamana trecuta previziunile de crestere pentru cea mai mare economie a Europei. FMI estimeaza ca Germania ar putea ridica pragul de indatorare, care limiteaza deficitul bugetar la 0,35% din produsul sau intern brut, la 1,35%, reducand in acelasi timp raportul datorie/PIB.Fondul nu a spus cu cat ar trebui Italia sau Franta sa isi reduca deficitele bugetare.Italia se asteapta la un deficit bugetar de 4,3% din PIB anul acesta, 3,7% anul viitor si 3,0% in 2026, desi ministrul de Finante al tarii a spus ca multe vor depinde de noile reguli bugetare ale Uniunii Europene.PRESIUNI DE FINANTAREFranta si-a majorat previziunile privind deficitul bugetar la 5,1% din PIB si a spus ca va solicita reduceri bugetare suplimentare de 10 miliarde de euro.Parisul a eliminat treptat multe dintre subventiile sale pentru costul vietii, dar scutirea fiscala a facturilor de energie electrica folosita pentru a limita preturile energiei a fost eliminata doar partial si va fi eliminata complet abia in februarie 2025.Kammer a recomandat sa se inainteze cu reducerea cheltuielilor pentru a trimite "un semnal puternic pietei" si a elibera resurse pentru provocarile pe termen lung, cum ar fi imbatranirea populatiei, schimbarile climatice si cresterea cheltuielilor militare.FMI vede ca aceste presiuni de finantare pe termen mediu si lung vor creste pentru a reprezenta 5,5% din PIB-ul economiilor avansate ale Europei pana in 2050.Italia, care a fost in epicentrul crizei datoriilor din 2011-2012 din cauza datoriei sale mari, se asteapta la o procedura disciplinara a Comisiei Europene in acest an, din cauza depasirilor persistente ale deficitului bugetar.In mod traditional, Franta a fost vazuta ca fiind mai sigura, desi si-a pierdut toate ratingurile de credit triplu-A in ultimul deceniu, deoarece raportul datorie/PIB a crescut constant.Germania este singura tara europeana mare care se mandreste cu un rating de top, dar modelul sau economic, bazat de zeci de ani pe combustibil ieftin din Rusia si legaturi stranse cu China, a fost pus sub semnul intrebarii de recentele tensiuni geopolitice. Articolul FMI: Italia si Franta trebuie sa reduca cheltuielile mai rapid, dar Germania trebuie sa stimuleze cresterea economica apare prima data in Money.ro.