Aceasta analiza din a doua etapa se bazeaza pe constatarile Raportului comun privind ocuparea fortei de munca din 2024, care cuprinde o analiza din prima etapa a tuturor statelor membre. Raportul comun privind ocuparea fortei de munca a fost prezentat de Comisie in cadrul Pachetului de toamna al semestrului european 2024 si a fost adoptat de Consiliu in martie 2024., conform comunicatului de presa al Executivului european.Analiza actuala va face acum obiectul unor discutii multilaterale aprofundate cu statele membre, atat in cadrul Comitetului pentru ocuparea fortei de munca, cat si in cadrul Comitetului pentru protectie sociala, inainte de viitoarea adoptare a pachetului de primavara al semestrului european.Semestrul european este cadrul Uniunii Europene pentru coordonarea si supravegherea politicilor economice, sociale si de ocupare a fortei de munca.Potrivit analizei CE, provocarile in dezvoltarea competentelor trebuie rezolvate pentru a sprijini o tranzitie echitabila catre o economie digitala si verde, in conditiile in care mai putin de o treime dintre cei cu varsta cuprinsa intre 16 si 74 de ani aveau cel putin abilitati digitale de baza in 2023 (27,7% fata de 55,5% in UE). Acest decalaj a cunoscut o extindere din anul 2021."Dovezile cantitative si calitative disponibile in aceasta a doua etapa de analiza indica provocarile legate de riscurile ridicate de saracie sau excluziune sociala, in special pentru copii, pentru persoanele care traiesc in zonele rurale, femei si grupuri vulnerabile, inclusiv persoanele cu dizabilitati si romii. Chiar daca aceste riscuri au scazut in ultimul deceniu, impactul transferurilor sociale (altele decat pensiile) asupra reducerii saraciei ramane mult sub media UE si asigurarea accesului efectiv la nivel national la servicii, protectie sociala si adecvarea sociala raman provocari importante. Participarea copiilor la ingrijirea si educatia timpurie este scazuta, nevoile nesatisfacute de ingrijire medicala sunt mari si satisfacerea nevoilor de ingrijire pe termen lung ramane o provocare", conform raportului.De asemenea, ratele ridicate de parasire timpurie a scolii, in special in zonele rurale si in randul comunitatilor marginalizate, insotite de o incidenta ridicata a tinerilor care nu sunt inclusi nici in educatie, nici in angajare si formare, performantele insuficiente pe scara larga in competentele de baza, precum si un nivel foarte scazut de competente digitale de baza, indica o marja semnificativa pentru a imbunatati calitatea, accesibilitatea si relevanta pe piata muncii a educatiei si formarii.Pe piata muncii, in pofida unor imbunatatiri importante, rata de ocupare ramane scazuta, mai ales pentru femei, persoane cu dizabilitati, tineri, persoane slab calificate si romii, iar riscurile de saracie in munca la populatia incadrata in munca sunt semnificative. In acelasi timp, rata somajului pe termen lung este usor peste media UE, dar ponderea somajului de lunga durata se imbunatateste. Este raportata lipsa competentelor, iar capacitatea Serviciilor publice de ocupare a fortei de munca si eficacitatea politicilor active pe piata muncii sunt limitate, mai indica analiza CE."Masurile adoptate pana acum - reformele si investitiile in protectie sociala si incluziune, adoptarea unor noi legi ale educatiei si implementarea programului national de reducere a abandonului scolar, precum si actiunile in privinta politicilor active ale pietei muncii - sunt de asteptat sa ajute Romania sa se indrepte in directia corecta in raport cu riscurile identificate. In pofida progreselor inregistrate, exista loc pentru noi eforturi in domeniul sanatatii, ingrijirii pe termen lung, educatiei, serviciilor sociale si de pe piata muncii, pentru ca tuturor sa li se ofere o sansa echitabila de a-si atinge intregul potential", mai spune sursa citata.In contextul analizei de prima etapa prezentata in Raportul comun privind ocuparea fortei de munca din 2024 (JER 2024), a fost constatat ca Romania se confrunta cu riscuri potentiale la adresa unei convergente sociale catre un nivel cat mai ridicat, pe baza a 11 indicatori principali ai Tabloului de bord social. Acestea se refera in special la protectia sociala si incluziunea, in privinta persoanelor expuse riscului de saracie sau ratei excluziunii sociale (inclusiv pentru copii), eficacitatea transferurilor sociale (excluzand pensiile) asupra reducerii saraciei si nevoile nesatisfacute in domeniul ingrijirii medicale. In plus, in domeniul educatiei si competentelor, participarea copiilor sub trei ani la sistemele de ingrijire formala, rata abandonului timpuriu din sistemele de educatie si formare si ponderea persoanelor care au cel putin competente digitale de baza au fost, de asemenea, identificate ca puncte critice.In timp ce piata muncii se imbunatateste, a fost considerata necesara examinarea in continuare a ratei ocuparii fortei de munca si a somajului pe termen lung, precum si situatia anumitor grupuri vulnerabile, in special tinerii care nu au un loc de munca, si nu iau parte nici la educatie si formare (NEET) si persoanele cu dizabilitati. Pentru a dezvolta o mai buna intelegere a riscurilor potentiale identificate in prima etapa, aceasta a doua analiza se refera la dovezile cantitative si calitative disponibile si raspunsurile politice relevante sau planificate de Romania.Cu toate ca situatia de pe piata fortei de munca se imbunatateste, dificultatile importante apar in continuare. In ultimul deceniu, rata angajarii a avut o tendinta ascendenta.Totusi, ramane printre cele mai scazute din UE (68,7% in 2023 fata de 75,4% in UE), cu mari disparitati regionale. Deficitul de ocupare a fortei de munca intre regiuni (cel mai ridicat in Bucuresti-Ilfov, 79,9% si cele mai scazute de ocupare a fortei de munca in sud-vest-Oltenia, 61,8%) a fost de 18,1 pps in 2022.Rata angajarii in Bucuresti-Ilfov si in regiunea Centru a inregistrat imbunatatiri in ultimii ani si datorita investitiilor straine. Totusi, rata angajarii fie a stagnat sau a scazut in alte regiuni, mai ales in regiunea nord-est (69,4% in 2022). In 2023, rata somajului (5,6% fata de 6% in UE) a fost sub media UE. Rata somajului pe termen lung (2,2% fata de 2,1% in UE) a fost usor peste media UE si s-a deteriorat din 2020 dupa ani de imbunatatiri, in timp ce ponderea somajului de lunga durata s-a imbunatatit, ajungand la 38,6% in 2023 (in linie cu media UE). Factorii care explica somajul de lunga durata in Romania includ deficitul de competente si o pondere semnificativa a muncii la negru, care era estimata la 1,4 milioane de persoane.Participarea adultilor (25-64 ani) la invatare in ultimele 12 luni s-a situat la 19,1% in 2022, cu 13,3 puncte procentuale mai mare decat in 2016, dar mult sub media UE de 39,5%. In plus, participarea la activitatile de invatare in randul adultilor este extrem de inegala, in cazul celor care nu au finalizat studiile liceale si de formare este de 10 ori mai putin probabil sa participe la invatare, comparativ cu cei cu studii superioare in 2022 (3,9% fata de 41,2%). Totodata, cei cu cele mai reduse calificari se confrunta cu o inrautatire a rezultatelor la angajare, cu provocari in materie de competente care pun in pericol competitivitatea, dar si echitatea si convergenta sociala.Articolul Comisia Europeana: Romanii nu sunt chiar competenti. O alta mare problema ar fi munca la negru apare prima data in Money.ro.