FRANZ KAFKA s-a nascut pe 3 iulie 1883, la Praga (pe atunci parte a Imperiului Austro-ungar) si a fost un scriitor evreu de limba germana. A inceput sa scrie in 1908, primele sale lucrari fiind publicate in acea perioada. Romanele sale sunt caracterizate printr-o viziune halucinanta, grotesca si ciudata asupra realitatii, marcata de expresionism si suprarealism, in care conditia tragica a omului este reprezentata parabolic. Romanele si nuvelele lui Kafka, inspirate din filosofia lui Soren Kierkegaard, exprima fie sentimentul tragic, impins la paroxism, al individului expus presiunii distructive a unui monstruos aparat birocratic ("Procesul", 1925, "Colonia penitenciara", 1919), fie imposibilitatea omului de a descifra sensul existentei sale civice ("Castelul", 1926), fie dezintegrarea relatiilor interumane ("Metamorfoza", 1915).